Bruxismul: de ce scrâșnim dinții și cum ne afectează sănătatea orală?

Te-ai trezit vreodată dimineața cu o durere inexplicabilă de maxilar sau o senzație de tensiune în față? Ai observat că dinții tăi devin din ce în ce mai sensibili sau că smalțul începe să se uzeze? Acestea ar putea fi semne că suferi de bruxism – o afecțiune care implică scrâșnirea sau încleștarea inconștientă a dinților.

Bruxismul este o problemă comună, care poate afecta sănătatea orală și starea generală de bine. În acest articol, vom explora ce este bruxismul, care sunt factorii de risc și cum îl putem gestiona pentru a ne proteja sănătatea orală.

 

Ce este bruxismul și cum ne afectează sănătatea orală?

Bruxismul este o tulburare caracterizată de scrâșnirea dinților sau încleștarea acestora, fie în timpul somnului, fie în timpul zilei. Este o activitate inconștientă care poate afecta persoanele de toate vârstele și are implicații semnificative asupra sănătății orale și nu numai.

Impactul bruxismului asupra sănătății orale:

  1. Uzura smalțului dentar: Scrâșnirea constantă poate duce la subțierea și deteriorarea smalțului, expunând dentina și crescând riscul de sensibilitate și carii.
  2. Fisuri sau fracturi dentare: Presiunea excesivă exercitată asupra dinților poate cauza fisuri sau chiar fracturi, necesitând tratamente complexe, precum coroane dentare.
  3. Dureri de maxilar: Bruxismul afectează mușchii și articulațiile maxilarului (articulația temporo-mandibulară), ducând la dureri, rigiditate sau dificultăți în deschiderea gurii.
  4. Retracția gingivală: Forța excesivă exercitată asupra dinților poate contribui la retracția gingivală, expunând rădăcinile și crescând riscul de sensibilitate.
  5. Dureri de cap și tensiune facială: Activitatea excesivă a mușchilor faciali poate provoca dureri de cap recurente și disconfort facial.

 

Cauze și factori de risc pentru bruxism

Bruxismul este adesea asociat cu o combinație de factori fizici, psihologici și genetici.

1. Stresul și anxietatea

Unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori este stresul. Persoanele care se confruntă cu perioade de anxietate sunt mai predispuse să scrâșnească dinții, atât în timpul zilei, cât și în timpul somnului.

2. Tulburările de somn

Bruxismul nocturn este adesea legat de tulburări de somn, cum ar fi apneea obstructivă de somn. De asemenea, somnul agitat sau insuficient poate agrava problema.

3. Alinierea incorectă a dinților

Malocluzia (alinierea necorespunzătoare a dinților) poate duce la bruxism, deoarece dinții nu se „potrivește” corect în timpul mușcăturii.

4. Factori genetici

Dacă cineva din familia ta suferă de bruxism, există șanse mai mari să îl moștenești.

5. Consumul de substanțe

Cafeaua, alcoolul și fumatul sunt factori care pot crește riscul de bruxism, stimulând sistemul nervos și amplificând scrâșnirea dinților.

 

Cum putem trata bruxismul?

Tratamentul bruxismului implică gestionarea simptomelor, reducerea factorilor declanșatori și protejarea dinților de uzura suplimentară.

1. Gutierele de protecție dentară

Gutierele sunt dispozitive personalizate, realizate de medicul stomatolog, care se poartă pe timpul nopții pentru a preveni contactul direct dintre dinți.

  • Cum funcționează:
    • Absorb șocurile și reduc presiunea exercitată asupra dinților și maxilarului.
    • Protejează smalțul și previn fisurile dentare.

2. Gestionarea stresului

Reducerea stresului este esențială pentru controlarea bruxismului. Printre tehnicile recomandate se numără:

  • Practicarea exercițiilor de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația.
  • Terapia cognitiv-comportamentală pentru gestionarea anxietății.
  • Adoptarea unor obiceiuri sănătoase de somn, cum ar fi evitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de culcare.

3. Ajustări stomatologice

Medicul stomatolog poate recomanda ajustări ale mușcăturii prin șlefuirea dinților sau alte tratamente ortodontice pentru a corecta alinierea acestora.

4. Medicamente și terapii suplimentare

În cazuri severe, medicul poate recomanda:

  • Relaxante musculare pentru a reduce tensiunea din mușchii maxilarului.
  • Injecții cu toxină botulinică (Botox) pentru a relaxa mușchii implicați în scrâșnirea dinților.

 

Cum să previi bruxismul pe termen lung?

1. Adoptă un stil de viață sănătos

Evită alimentele și băuturile stimulante (cum ar fi cafeaua și alcoolul) în orele târzii ale zilei. Fă mișcare regulată și prioritizează odihna de calitate.

2. Monitorizează obiceiurile zilnice

Fii atent la momentele în care îți încleștezi dinții pe timpul zilei și încearcă să relaxezi maxilarul. Exercițiile de relaxare facială pot fi de mare ajutor.

3. Vizitează stomatologul regulat

Consultațiile regulate permit detectarea semnelor timpurii de bruxism, cum ar fi uzura smalțului, și permit stabilirea unui plan de tratament personalizat.

 

Concluzie: Gestionarea bruxismului pentru o sănătate orală optimă

Bruxismul este mai mult decât un obicei inconștient – este o afecțiune care poate avea un impact semnificativ asupra sănătății orale și generale. Prin înțelegerea cauzelor și adoptarea unor măsuri de prevenție și tratament, poți proteja dinții și maxilarul de deteriorarea suplimentară.

Nu ignora semnele de avertizare! Dacă suspectezi că suferi de bruxism, consultă medicul stomatolog pentru o evaluare completă și pentru a începe un plan de tratament adaptat nevoilor tale. Grija pentru sănătatea orală începe cu pași mici, dar consistenți!

Leave a reply