Ce materiale se folosesc și cât contează izolarea dintelui la obturația dentară

Atunci când tratăm o carie, nu este suficient doar să îndepărtăm țesutul afectat și să „punem o plombă”. Rezultatul pe termen lung depinde de mai mulți factori: materialul folosit, cât de bine este izolat dintele, tehnica de adeziune, forma obturației și modul în care este finisată și ajustată la mușcătură.

De aceea, două obturații care par asemănătoare la prima vedere pot avea rezultate diferite în timp.

Vezi și: Terapie odontală

Ce este o obturație dentară compozită

Obturația dentară, cunoscută frecvent ca „plombă”, este folosită pentru a reconstrui partea dintelui afectată de carie, fractură sau uzură.

În stomatologia modernă, unul dintre cele mai utilizate materiale este compozitul dentar. Acesta este un material estetic, disponibil în mai multe nuanțe, astfel încât poate fi adaptat la culoarea dintelui natural.

Compozitul este format dintr-o combinație de rășini și particule minerale care îi oferă rezistență, stabilitate și proprietăți estetice.

Poate fi utilizat pentru:

  • tratarea cariilor dentare
  • înlocuirea unor obturații vechi
  • repararea unor mici fracturi sau ciobiri
  • reconstruirea formei unui dinte
  • corectarea unor defecte estetice minore

De ce nu toate plombele sunt identice

Chiar dacă două obturații sunt realizate din material compozit, rezultatul poate fi diferit.

Există mai multe tipuri de materiale compozite, cu caracteristici diferite în ceea ce privește:

  • rezistența la masticație
  • gradul de uzură
  • estetica și transluciditatea
  • modul în care pot fi lustruite
  • comportamentul în zonele posterioare sau frontale
  • stabilitatea în timp

În plus, materialul este doar o parte din rezultat. Tehnica de lucru are un rol la fel de important.

O obturație corect realizată presupune controlul umidității, aplicarea sistemului adeziv, modelarea anatomiei dintelui și ajustarea atentă a mușcăturii.

De ce este importantă izolarea dintelui

Materialele compozite se fixează de dinte printr-un proces de adeziune. Pentru ca această legătură să fie cât mai bună, suprafața dintelui trebuie menținută curată și uscată în timpul procedurii.

Saliva, sângele sau umiditatea pot influența negativ procesul de adeziune.

De aceea, medicul poate utiliza diferite metode de izolare, inclusiv diga dentară.

Diga este o folie elastică care izolează unul sau mai mulți dinți de restul cavității orale.

Avantajele izolării sunt:

  • menținerea câmpului de lucru uscat
  • reducerea contaminării cu salivă
  • vizibilitate mai bună pentru medic
  • protejarea țesuturilor din jur
  • condiții mai bune pentru realizarea adeziunii
  • confort mai bun în anumite proceduri

Nu toate situațiile necesită aceeași metodă de izolare, însă controlul umidității este important pentru calitatea restaurării.

Ce înseamnă adeziunea și de ce contează

Compozitul nu este pur și simplu „lipit” în cavitatea dintelui.

Înainte de aplicarea materialului, suprafața dentară este pregătită folosind sisteme adezive speciale. Acestea creează legătura dintre structura naturală a dintelui și materialul de restaurare.

O adeziune corectă ajută la:

  • stabilitatea obturației
  • reducerea riscului de infiltrație
  • diminuarea sensibilității postoperatorii
  • păstrarea unei cantități cât mai mari de țesut dentar sănătos
  • creșterea durabilității restaurării

Tehnica de aplicare este importantă deoarece materialul compozit se aplică, de regulă, în mai multe etape și este întărit cu ajutorul unei lămpi speciale.

De ce contează forma și finisarea obturației

După reconstruirea dintelui, obturația trebuie ajustată astfel încât să reproducă cât mai bine anatomia naturală.

La molari și premolari, de exemplu, suprafața dintelui are șanțuri și reliefuri care participă la masticație.

O restaurare corect modelată ajută la:

  • distribuirea corectă a forțelor în timpul masticației
  • menținerea contactelor cu dinții vecini
  • prevenirea acumulării alimentelor între dinți
  • menținerea unei mușcături confortabile

Finisarea și lustruirea sunt, de asemenea, importante.

O suprafață netedă:

  • se curăță mai ușor
  • acumulează mai puțină placă bacteriană
  • este mai confortabilă pentru limbă
  • poate reduce riscul de iritație gingivală

De ce uneori doare dintele după o plombă

O sensibilitate ușoară după realizarea unei obturații poate apărea temporar, mai ales dacă leziunea carioasă a fost profundă.

Poate exista sensibilitate:

  • la rece
  • la dulce
  • la presiune sau masticație

În mod normal, aceasta ar trebui să se reducă progresiv.

Dacă durerea este puternică, crește în intensitate sau persistă, este recomandat un control.

Uneori cauza poate fi simplă, de exemplu o obturație ușor prea înaltă, care pune presiune excesivă pe dinte în timpul masticației.

În alte situații, o carie foarte profundă poate fi aproape de pulpa dentară și poate necesita evaluare suplimentară.

Cât rezistă o obturație dentară

Nu există o durată identică pentru toate plombele.

Longevitatea unei obturații depinde de:

  • dimensiunea restaurării
  • cantitatea de structură dentară rămasă
  • poziția dintelui
  • forțele de masticație
  • existența bruxismului
  • igiena orală
  • dieta
  • tehnica de realizare și izolarea dintelui
  • controalele periodice

Obturațiile mici, realizate într-un dinte cu structură suficientă, pot avea un prognostic foarte bun.

În cazul în care o parte mare din dinte lipsește, medicul poate recomanda o altă soluție, precum un inlay, onlay sau o coroană dentară.

Semne că o plombă veche ar trebui verificată

Obturațiile nu trebuie schimbate automat după un anumit număr de ani. Dacă sunt stabile și funcționale, ele pot fi doar monitorizate.

Este însă recomandat un control dacă observi:

  • durere sau sensibilitate nou apărută
  • durere la masticație
  • o margine ascuțită
  • o bucată lipsă din plombă sau dinte
  • modificarea culorii la marginea obturației
  • alimente care se blochează frecvent între dinți
  • ață dentară care se agață sau se rupe în aceeași zonă
  • miros sau gust neplăcut local
  • senzația că plomba este mobilă
  • o fisură vizibilă

Uneori, problemele apar sub obturație și nu pot fi observate direct de pacient. De aceea, controalele periodice și, când este indicat, investigațiile radiologice pot identifica problemele înainte de apariția durerii.

Trebuie înlocuită orice plombă veche?

Nu.

Vârsta obturației nu este singurul criteriu pentru înlocuire.

Medicul verifică:

  • adaptarea marginilor
  • existența cariilor secundare
  • eventuale fisuri
  • uzura materialului
  • contactul cu dinții vecini
  • mușcătura
  • starea dintelui de sub restaurare

Dacă obturația este stabilă și dintele este sănătos, simplul fapt că plomba este veche nu înseamnă automat că trebuie schimbată.

Cum poți prelungi durata unei obturații

Cele mai importante măsuri sunt simple:

  • periaj de două ori pe zi
  • curățarea zilnică a spațiilor dintre dinți
  • igienizări profesionale periodice
  • controale stomatologice regulate
  • evitarea obiceiurilor precum rosul obiectelor dure sau deschiderea ambalajelor cu dinții
  • purtarea unei gutiere dacă medicul identifică bruxism

Vezi și: Igienizare dentară

Întrebări utile pentru consultație

  • Cât de mare este caria și cât țesut sănătos poate fi păstrat?
  • Este suficientă o obturație sau este indicată o restaurare mai extinsă?
  • Poate fi izolat dintele cu digă în cazul meu?
  • Ce material este potrivit pentru poziția și dimensiunea restaurării?
  • Caria este aproape de nerv?
  • Este normală sensibilitatea după tratament și cât ar trebui să dureze?
  • Cum pot verifica în timp dacă obturația este încă etanșă și funcțională?

Programează-te acum

Dacă ai o carie, o plombă veche, sensibilitate sau observi că o obturație s-a fisurat ori și-a modificat marginile, o evaluare poate arăta dacă restaurarea poate fi păstrată, reparată sau trebuie înlocuită.

Programează-te

Leave a reply